Tot ce ține de lemnul din stupină intră aici. Tâmplăria apicolă înseamnă corpurile, fundurile, capacele, podișoarele, ramele și nucleele - piesele pe care le atingi de zeci de ori pe sezon și de care depinde, în bună măsură, cât de ușor lucrezi cu familiile de albine. O piesă prost croită se vede imediat: nu se închide, lasă curent, îți fură timp la fiecare control.

Ce cuprinde gama de tâmplărie apicolă

Gama se împarte firesc în trei direcții. Stupii din lemn acoperă adăpostul propriu-zis, cu tot ce ține de el: corpuri, magazii, funduri, capace. Ramele pentru stupi sunt piesa de schimb pe care o consumi cel mai des, an de an. Iar nucleele de împerechere îți dau spațiul mic și controlabil în care crești mătci noi.

Esențe de lemn folosite: tei și brad

În tâmplăria apicolă românească se lucrează în principal cu două esențe. Bradul este ușor și accesibil - se manevrează comod la pastoral, când ridici corpuri toată ziua. Teiul e mai stabil în timp și mai puțin predispus la crăpături, motiv pentru care mulți apicultori îl preferă la rame. Ramele STAS din tei, livrate la pachet, sunt exact varianta asta.

Dimensiuni standard: 1/1, 1/2 și 3/4

Aproape tot ce cumperi se raportează la trei înălțimi: 1/1 (rama întreagă, de cuib), 1/2 (magazia de recoltă) și 3/4 (varianta intermediară, folosită mult la multietajat). Ține minte doar atât: dimensiunea ramei trebuie să se potrivească cu corpul în care intră. Restul se rezolvă de la sine.

Componentele stupului și rolul fiecăreia

Un stup nu e o cutie, e un ansamblu. Piesele de tâmplărie apicolă nu se aleg una câte una, la întâmplare: fiecare are o treabă precisă, iar dacă una lipsește sau nu se potrivește, se resimte în toată familia.

Corp, fund și capac

• Corpul - cuibul propriu-zis, în care intră ramele. Se adaugă corpuri sau magazii pe măsură ce familia crește.

• Fundul - baza stupului. Varianta anti-varroa, cu plăcuță de zbor, îți permite să numeri căderea naturală de varroa fără să deschizi cuibul.

• Capacul - închide ansamblul și ține apa afară. Punct.

Podișor, diafragmă și hrănitor

Podișorul separă cuibul de capac și îți dă loc pentru hrănitor. Diafragma (peretele mobil cu care micșorezi cuibul) o găsești în variantă cu placaj sau cu polistiren - o folosești primăvara devreme și toamna, când familia trebuie strânsă pe puține rame ca să-și țină căldura. Hrănitorul din lemn cu ramă oarbă intră direct în locul unei rame, fără să umble la construcția stupului.

Cum alegi tâmplăria apicolă potrivită

Prima întrebare nu e „care e cea mai bună piesă”, ci „ce am deja în stupină”. Compatibilitatea bate orice altceva: dacă lucrezi pe Dadant 10 rame, tot ce cumperi se raportează la standardul ăsta. Amestecul de sisteme e cea mai scumpă greșeală pe termen lung - ajungi cu rame care nu intră nicăieri și cu corpuri care stau în șopron.

A doua întrebare ține de volumul de muncă. Dacă ai puține familii, poți lua rame neînsârmate și le pregătești singur, cu sârmă pentru rame și faguri din ceară. Dacă ai zeci de familii, ramele montate și însârmate, ori direct cu fagurele pus, îți salvează seri întregi de lucru. La fel, cleștele de rame și gratia Hanneman (care ține matca în cuib, sub magazie) îți scurtează fiecare control.

Noi suntem apicultori, ca și tine, și lucrăm cu aceleași piese pe care le vindem. De aceea gama de tâmplărie apicolă din catalog e gândită să se potrivească între ea: corp cu fund, ramă cu corp, nucleu cu ramă. Explorează cele trei subcategorii și pornește de la ce ai deja în stupină - restul se completează în timp, bucată cu bucată.