APICULTURA
Descriere
Autor: Stefan Lazar si Costel Octavian Vornicu
Editura: Alfa
An aparitie: 2007
Pagini: 656
Format: 17x24 cm
Scurta descriere :
Apicultura, ca ramură a zootehniei studiază biologia şi tehnologia creşterii şi exploatării albinelor în scopul obţinerii produselor apicole şi polenizării plantelor entomofile.
Faţă de posibilităţile de care dispune România, efectivul de stupi de albine şi producţia apicolă ar putea creşte substanţial, mai ales că această ramură nu necesită investiţii mari, iar Legea Apiculturii oferă facilităţi însemnate apicultorilor.
Conform documentelor istorice, în sec. al XIII-lea doar în Moldova şi Muntenia existau peste un milion de stupi. În 1989 în România erau 1 418 000 de stupi, iar în anul 2000 doar 614 mii, mai puţin cu 800 000 de stupi. Deci posibilităţile sunt enorme.
Una din cauzele care au dus la această situaţie a fost şi lipsa manualelor necesare calificării stuparilor.
Cartea „Apicultura“ vine tocmai în întâpinarea acestei nevoi de documentare atât a stuparilor începători cât şi a celor avansaţi, constituindu-se într-un veritabil Manual al apicultorului.
Apicultura s-a impus prin rafinamentul şi calitatea produselor sale folosite pentru hrana şi sănătatea omului, dar mai ales ca verigă importantă a lanţului trofic sol-plantă-albină-produs apicol-om. De asemenea nu trebuie neglijat rolul economic al stupăritului, albinele contribuind la mărirea producţiilor vegetale prin acţiunea de polenizare, fiind în acelaşi timp un adevărat barometru al echilibrului ecologic în natură.
În definirea rolului economic al creşterii albinelor trebuie plecat de la faptul că nectarul şi polenul florilor reprezintă resurse naturale foarte importante, care fără prezenţa albinelor s-ar pierde, neexistând nici o altă posibilitate de preluare a acestora. La aceasta trebuie adăugată valoarea produselor apicole pentru hrana şi sănătatea oamenilor, precum şi contribuţia albinelor la creşterea producţiilor agricole prin polenizare.
Mierea de albine reprezintă un aliment excelent cu mare valoare nutritivă, biologică şi energetică, uşor asimilabil, cu reale proprietăţi biostimulatoare datorită conţinutului în substanţe antibiotice naturale, fermenţi, vitamine şi elemente minerale.
Ceara de albine serveşte la confecţionarea fagurilor artificiali şi ca materie primă în industriile electrotehnică, electronică, optică, cosmetică, farmaceutică, lacurilor şi vopselelor etc.
Celelalte produse apicole: polenul, propolisul, lăptişorul de matcă, apilarnilul şi veninul de albine sunt extrem de apreciate pentru proprietăţile lor terapeutice şi biostimulatoare.
Contribuţia albinelor la creşterea producţiilor de fructe, seminţe şi legume este excepţională datorită polenizării plantelor entomofile. Valoarea sporurilor de recoltă ca urmare a polenizării plantelor cu ajutorul albinelor întrece de 10-15 ori valoarea produselor apicole obţinute. Levin afirma că polenizarea culturilor agricole de către albine, numai în S. U. A, depăşeşte valoarea de 10 miliarde dolari, iar valoarea totală a culturilor şi a mărfurilor la care albinele contribuie prin polenizare, se ridică la impresionanta sumă de peste 19 miliarde de dolari.
Din punct de vedere ecologic albinele sunt considerate resurse biologice de importanţă vitală. Ca urmare a polenizării, albinele deţin un rol esenţial în perpetuarea şi supravieţuirea a numeroase specii vegetale de pe suprafaţa Pământului. Pimentel afirma că circa 20 000 de specii de plante depind de albine pentru polenizare. Dispariţia din ecosistem a atâtor specii fără polenizarea cu ajutorul albinelor ar constitui o pierdere enormă pentru mediul înconjurător. Datorită efectului în cascadă dat de polenizarea plantelor, se apreciază că aproximativ 10% din producţiile de lapte şi carne obţinute în lume depind într-un anumit fel de activitatea albinelor, bovinele şi ovinele transformând materia vegetală obţinută în urma polenizării de către albine.
Din aceste motive, albina este considerată a fi unul din cei mai importanţi senzori ai poluării mediului, fiind situată pe locul IV într-o clasificare făcută de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin care omul este avertizat în vederea luării unor măsuri pentru evitarea degradării naturii. Albinele reprezintă, în acest fel, un adevărat barometru al gradului de stabilitate ecologică.
Nu trebuie neglijat nici rolul social al albinelor reprezentat de valoarea alimentară, energizantă şi terapeutică a produselor apicole, precum şi asigurarea de locuri de muncă direct sau indirect, în amonte sau în aval de apicultura. Multe ramuri ale agriculturii nu pot exista fără albine, motiv pentru care apicultura ca îndeletnicire nu trebuie privită numai prin avantajele materiale ale apicultorului ci şi prin avantajele socializate pe care albinele le aduc economiei naţionale.
Din cuprins:
- Prefaţă
- Importanţa economică, ecologică şi socială a creşterii albinelor
- Istoricul apiculturii
- Apicultura pe teritoriul ţării noastre
- Biologia albinei
- Încadrarea sistematică a albinelor
- Genul Apis
- Apis dorsata
- Apis florea
- Apis cerana
- Apis mellifera
- Expansibilitatea geologică şi geografică a speciei Apis mellifera
- Expansibilitatea biologică
- Însuşiri morfologice şi productive ale principalelor rase ale speciei Apis mellifera
- Genurile melipona şi trigona.
- Genul bombus
- Albina individ şi colonie
- Indivizii coloniei de albine.
- Matca
- Trântorii
- Albinele lucrătoare
- Morfologia şi fiziologia albinei
- Tegumentul
- Capul albinei.
- Antenele
- Ochii simpli (ocelii)
- Ochii compuşi
- Aparatul bucal
- Toracele albinei
- Picioarele
- Aripile
- Abdomenul albinei
- Morfologia internă a albinei
- Sistemul muscular
- Aparatul digestiv
- Aparatul excretor
- Sistemul glandular
- Sistemul circulator
- Aparatul respirator
- Aparatul reproducător
- Sistemul nervos
- Sistemul neuroendocrin
- Organul de apărare
- Bioecologia coloniei de albine
- Activitatea albinelor în cuib
- Construirea fagurilor
- Climatizarea cuibului
- Curăţirea celulelor şi a cuibului
- Hrănirea larvelor şi mătcilor
- Primirea nectarului şi transformarea acestuia în miere
- Îndesarea polenului în celule
- Zborurile de orientare
- Apărarea cuibului
- Activitatea albinelor în afara cuibului
- Aprovizionarea cuibului cu apă
- Culesul de nectar şi polen
- Diviziunea muncii la albine
- Hrana şi relaţiile de nutriţie între albine
- Hrana albinelor
- Apa
- Nectarul
- Polenul
- Relaţiile de nutriţie la albine
- Relaţiile de nutriţie între albinele lucrătoare
- Relaţiile de nutriţie între matcă şi albinele lucrătoare
- Relaţiile de nutriţie între trântori şi albinele lucrătoare
- Rolul feromonilor în viaţa coloniei de albine
- Rolul organelor de simţ în relaţiile albinelor cu mediul înconjurător
- Simţul mirosului
- Simţul văzului
- Simţul gustului
- Simţul tactil
- Perceperea şi emiterea sunetelor
- Perceperea timpului
- Perceperea temperaturii şi umidităţii
- Perceperea câmpului magnetic terestru
- Comunicarea între albine
- Comunicarea tactilă
- Comunicarea olfactivă
- Comunicarea gestuală sau „dansul albinelor“
- Dansul mobilizator circular
- Dansul mobilizator balansat
- Dansul de desprindere
- Biocâmpul şi telepatia
- Reproducţia la albine
- Gametogeneza
- Spermatogeneza
- Ovogeneza
- Împerecherea mătcii
- Fecundaţia
- Metamorfoza
- Dezvoltarea embrionară
- Dezvoltarea postembrionară
- Dinamica sezonieră a familiei de albine
- Perioada de creştere a albinelor de iernare
- Perioada repausului de iarnă
- Perioada înlocuirii albinelor de iarnă
- Creşterea familiilor
- Perioada înmulţirii naturale
- Perioada culesului
- Utilajele apicole
- Utilaje pentru adăpostirea familiilor de albine (stupii)
- Stupul orizontal
- Stupul multietajat
- Stupul vertical cu un corp şi magazine R. A. -1001
- Stupul vertical
- Utilaje apicole pentru executarea lucrărilor curente în stupină
- Echipamentul de protecţie
- Afumătorul
- Dalta apicolă
- Peria apicolă
- Lada pentru transportul fagurilor
- Scaunul apicol
- Utilaje pentru însârmarea ramelor şi fixarea fagurilor artificiali
- Şablonul
- Perforatorul
- Dispozitivul pentru însârmarea ramelor
- Planşeta calapod
- Pintenul apicol
- Tăvălugul apicol
- Creionul apicol
- Utilaje pentru extracţia şi condiţionarea mierii
- Cuţitul pentru descăpăcirea fagurilor
- Furculiţele de descăpăcit
- Tava pentru descăpăcirea fagurilor
- Masa de descăpăcit fagurii
- Descăpăcitoare mecanice
- Extractoare pentru miere
- Site pentru strecurarea mierii
- Maturatorul
- Instalaţia de condiţionare şi îmbuteliere a mierii
- Utilaje pentru colectarea şi condiţionarea polenului
- Colectorul de polen pentru urdiniş
- Colectorul de polen sub capacul stupului
- Colectorul de polen pentru fundul stupului
- Uscătorul de polen
- Utilaje pentru extragerea şi prelucrarea cerii
- Topitorul solar
- Topitorul de ceară cu aburi
- Presa pentru stors ceara
- Utilaje pentru creşterea şi transportul mătcilor
- Şabloane pentru confecţionarea botcilor artificiale
- Dopurile de creştere
- Şipca de creştere (leaţ de creştere)
- Ramele de creştere
- Spatula de transvazare
- Izolatorul pentru matcă
- Colivia de eclozionare tip Zander
- Alte tipuri de colivii
- Nucleele de împerechere
- Utilaje pentru recoltarea lăptişorului de matcă
- Utilaje pentru recoltarea propolisului
- Utilaj pentru recoltarea veninului de albine
- Utilaje specifice producţiei de apilarnil
- Utilaje apicole diverse
- Gratia pentru urdiniş
- Gratia despărţitoare (Hanemann)
- Adăpătorul
- Cântarul de control
- Hrănitoare de diferite tipuri şi capacităţi
- Arzătorul pentru sulf
- Cabana apicolă
- Protecţia muncii în apicultura şi tehnica examinării familiilor de albine
- Măsuri de protecţia muncii.
- Tehnica examinării familiilor de albine
- Tehnologii de întreţinere şi exploatare a familiilor de albine
- Tehnologia hrănirii artificiale a albinelor
- Hrănirile de completare
- Hrănirile de stimulare
- Hrănirile de dresaj
- Hrănirile medicamentoase
- Reţete de hrănire în practica apicolă
- Manifestarea furtişagului la albine. Tehnici de prevenire şi combatere
- Manifestarea furtişagului
- Prevenirea furtişagului
- Combaterea furtişagului
- Tehnologia întreţinerii şi exploatării familiilor de albine în perioadele de toamnă şi iarnă
- Revizia de toamnă şi pregătirea familiilor de albine pentru iernare.
- Măsuri pentru obţinerea unor familii puternice la intrarea în iarnă
- Asigurarea proviziilor de hrană pentru perioada iernării
- Organizarea cuibului şi aranjarea proviziilor de hrană pentru a fi accesibile ghemului de iernare
- Asigurarea temperaturii şi umidităţii
- Întreţinerea familiilor în timpul iernii
- Controlul auditiv al familiilor de albine
- Examinarea resturilor de pe fundul stupului.
- Remedierea situaţiilor anormale constatate în familiile de albine pe timpul iernii
- Iernarea mătcilor de rezervă
- Iernarea mătcilor de rezervă în nuclee
- Iernarea mătcilor de rezervă în afara ghemului
- Însârmarea ramelor şi fixarea fagurilor artificiali
- Tehnologia întreţinerii şi exploatării familiilor de albine în perioada de primăvară
- Zborul de curăţire
- Controlul sumar de primăvară
- Controlul general de primăvară
- Remedierea situaţiilor anormale constatate cu ocazia controlului de primăvară
- Remedierea familiilor orfane
- Remedierea familiilor bezmetice
- Remedierea familiilor slabe
- Remedierea lipsei de hrană
- Îngrijirea familiilor de albine în vederea dezvoltării pentru valorificarea culesului principal de la salcâm
- Hrănirea stimulativă
- Lărgirea cuiburilor
- Tehnologia întreţinerii şi exploatării familiilor de albine în perioada culesurilor
- Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii
- Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii în stupii orizontali
- Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii în stupii multietajaţi
- Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii în stupii verticali cu un corp şi magazine
- Procedee de întreţinere a familiilor de albine în perioada culesurilor pentru obţinerea unor producţii ridicate de miere
- Formarea şi utilizarea familiilor ajutătoare
- Procedeul unificării familiilor de albine pe timpul culesului
- Procedeul trecerii mai rapide la activitatea de culegătoare a albinelor
- Metoda Layens
- Obţinerea unor producţii ridicate de miere prin stupăritul pastoral
- Intensificarea dezvoltării familiilor de albine după culesul principal de la salcâm în vederea valorificării celorlalte culesuri
- Măsuri pentru dezvoltarea familiilor de albine
- Măsuri pentru prevenirea roirii naturale
- Producerea mierii în secţiuni
- Tehnologia înmulţirii familiilor albine
- Roirea naturală
- Roirea artificială
- Roirea prin stolonare
- Roirea prin divizare
- Roirea artificială prin mutare simplă
- Metoda familiilor perechi sau a roiului culegător
- Roirea prin metoda evantai
- Metoda nucleelor
- Metoda roiului pachet
- Ameliorarea genetică a familiilor de albine
- Particularităţile ereditare şi variabilitatea albinei melifere
- Poliandria
- Partenogeneza
- Polialelia în determinarea sexelor
- Existenţa mutaţiilor şi particularităţile de transmitere a acestora în descendenţă
- Determinismul sexelor şi diferenţierea castelor
- Ameliorarea albinelor
- Selecţia la albine
- Criteriile de selecţie
- Metodele de selecţie utilizate în apicultură
- Încrucişarea.
- Ameliorarea albinelor în populaţii închise
- Creşterea reproducătorilor
- Creşterea trântorilor
- Creşterea mătcilor
- Creşterea mătcilor în condiţii gospodăreşti
- Creşterea mătcilor în condiţii intensive
- Pregătirea botcilor artificiale
- Pregătirea familiilor materne
- Transvazarea larvelor
- Pregătirea familiilor starter (pornitoare)
- Pregătirea familiilor crescătoare (finisoare)
- Marcarea mătcilor
- Împerecherea mătcilor
- Consideraţii privind introducerea mătcii în familia de albine
- Influenţa condiţiilor de mediu
- Starea familiei de albine
- Starea mătcii
- Metode pentru introducerea mătcii
- Menţinerea sănătăţii familiilor de albine
- Măsuri organizatorice
- Măsuri de ordin biologic
- Măsuri de igienă
- Măsuri de ordin curativ
- Bacteriozele
- Loca europeană
- Loca americană
- Septicemia
- Paratifoza (Salmoneloza)
- Viroze
- Puietul saciform (puietul în sac)
- Boala neagră
- Paralizia albinelor
- Micoze
- Ascosferoza (puietul văros)
- Aspergiloza (puietul pietrificat)
- Melanoza
- Parazitoze
- Varrooza
- Nosemoza
- Amibioza
- Acarapioza
- Brauloza
- Senotainioza
- Triungulinoza
- Bolile necontagioase
- Puietul răcit
- Diareea albinelor
- Intoxicaţiile albinelor
- Dăunătorii albinelor
- Găselniţa sau molia cerii
- Fluturele cap de mort (Acherontia atropos)
- Viespile
- Lupul albinelor (Philanthus triangulum)
- Furnicile
- Păsările
- Broaştele şi şopârlele
- Unele mamifere
- Unele plante
- Resursele melifere
- Secreţia de nectar
- Influenţa factorilor legaţi de plantă asupra secreţiei de nectar
- Influenţa factorilor legaţi de sol asupra secreţiei de nectar
- Influenţa condiţiilor meteorologice asupra secreţiei de nectar
- Polenul ca sursă de hrană
- Clasificarea şi prezentarea resurselor melifere
- Arbori şi arbuşti forestieri de interes apicol
- Pomi şi arbuşti fructiferi
- Plante agricole cultivate
- Plante furajere cultivate
- Culturi legumicole
- Culturi de plante medicinale şi aromatice
- Plante melifere tipice
- Plante melifere din flora spontană
- Mana ca sursă meliferă
- Factorii care influenţează producţia de mană
- Insectele producătoare de mană
- Prognoza producţiei nectarifere
- Prognoza producţiei de mană
- Zonele bioapicole şi tipurile de cules în România
- Balanţa meliferă
- Estimarea bazei melifere
- Identificarea speciilor melifere
- Stabilirea suprafeţelor ocupate de plantele melifere
- Determinarea capacităţii nectarifere a plantelor
- Stabilirea producţiei potenţiale de miere a resurselor din raza economică de zbor
- Calculul numărului familiilor de albine
- Valorificarea superioară a resurselor melifere prin stupăritul pastoral
- Posibilităţile de valorificare superioară a resurselor melifere
- Contribuţia apiculturii la creşterea producţiilor agricole şi la păstrarea echilibrului ecologic. Polenizarea cu ajutorul albinelor.
- Tehnica polenizării pomilor şi arbuştilor fructiferi
- Tehnica polenizării culturilor bine cercetate de albine
- Tehnica polenizării culturilor slab cercetate de albine
- Protecţia albinelor ca agenţi polenizatori
- Produsele apicole
- Mierea
- Recoltarea fagurilor de miere
- Extracţia mierii
- Clasificarea mierii
- Caracteristicile organoleptice şi proprietăţile fizice ale mierii
- Culoarea mierii
- Aroma mierii
- Gustul mierii
- Greutatea specifică a mierii
- Indicele de refracţie
- Vâscozitatea mierii
- Higroscopicitatea
- Căldura specifică
- Conductivitatea termică
- Turbiditatea
- Puterea de rotaţie
- Fluorescenta
- Conductibilitatea electrică
- Compoziţia chimică a mierii
- Zaharurile
- Proteinele
- Lipidele
- Acizii organici
- Sărurile minerale
- Vitaminele
- Enzimele
- Cristalizarea şi fermentarea mierii
- Cristalizarea mierii
- Fermentarea mierii
- Sedimentul microscopic al mierii
- Granulele de polen
- Indicatorii de mană
- Granulele de amidon
- Cristalele de săruri insolubile în apă
- Condiţiile de ambalare şi depozitare ale mierii
- Condiţionarea mierii
- Tehnologia de condiţionare pentru mierea fluidă
- Tehnologia de condiţionare pentru mierea pastă, cristalizată dirijat
- Lichefierea mierii în condiţii gospodăreşti
- Cristalizarea mierii în condiţii gospodăreşti
- Condiţiile de calitate ale mierii de albine
- Reziduurile de antibiotice, pesticide, metale grele şi nivelul de contaminare radioactivă a mierii
- Metode fizico-chimice de analiză şi de depistare a adaosurilor de falsificare
- Determinarea conţinutului în apă
- Greutatea specifică a mierii
- Determinarea conţinutului de cenuşă
- Determinarea acidităţii mierii
- Determinarea zahărului invertit (reacţia Elser)
- Determinarea zaharozei (metoda Elser)
- Determinarea indicelui diastazic
- Identificarea zahărului invertit artificial
- Determinarea HMF
- Identificarea glucozei industriale
- Identificarea falsificării prin adaos de faină de mazăre, castane, soia, scrobeală
- Identificarea mierii falsificate cu amidon
- Identificarea adaosului de gelatină sau clei
- Mierea biologică şi principiile care stau la baza
- Obţinerii acesteia
- Cu privire la alegerea vetrei stupinei
- Cu privire la materialul biologic
- Cu privire la stupi şi celelalte utilaje apicole
- Cu privire la condiţiile de hrănire a albinelor
- Cu privire la prevenirea bolilor şi efectuarea tratamentelor la albine
- Cu privire la practicile de management apicol
- Însuşirile terapeutice ale mierii de albine
- Ceara
- Clasificarea cerurilor
- Cerurile de origine minerală
- Cerurile de origine vegetală
- Ceara de origine animală
- Pregătirea materiei prime şi extracţia cerii de albine
- Clasificarea cerii extrase
- Ceara de stupină
- Ceara de boştină
- Ceara extrasă cu ajutorul solvenţilor
- Condiţionareea cerii extrase
- Rafinarea cerii de albine
- Defectele cerii de albine şi remedierea lor
- Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale cerii obţinute în stupină
- Culoarea cerii de albine
- Structura
- Mirosul cerii de albine
- Gustul cerii de albine
- Puritatea cerii de albine
- Consistenţa de albine
- Greutatea specifică
- Punctul de topire
- Coeficientul de duritate
- Elasticitatea cerii de albine
- Plasticitatea cerii de albine
- Solubilitatea cerii de albine
- Compoziţia chimică a cerii de albine
- Metode de analiză şi de identificare a falsificărilor la ceara de albine
- Adaosul de parafină
- Adaosul de cerezină
- Adaosul de stearină
- Adaosul de colofoniu (sacâz)
- Adaosul de seu
- Adaosul de ceară de carnauba şi de japonia
- Determinarea punctului de topire
- Determinarea indicelui de duritate
- Determinarea indicelui de aciditate
- Determinarea indicelui de saponificare
- Determinarea indicelui Buchner
- Determinarea materiilor volatile
- Recepţia şi păstrarea cerii de albine
- Utilizarea cerii de albine în diferite domenii
- Polenul
- Colectarea polenului
- Condiţionarea polenului
- Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale polenului
- Efectele terapeutice ale polenului şi păsturii
- Lăptişorul de matcă
- Producerea lăptişorului de matcă
- Producerea lăptişorului de matcă prin orfanizarea familiilor de albine
- Producerea lăptişorului de matcă în familia neorfanizată (cu matcă)
- Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale lăptişorului de matcă
- Posibilităţi de falsificare a lăptişorului de matcă şi depistarea lor
- Proprietăţile terapeutice ale lăptişorului de matcă
- Propolisul
- Opinii cu privire la originea propolisului
- Comportamentul de colectare a propolisului de către albine
- Factorii care influenţează colectarea propolisului
- Proprietăţile fizico-chimice ale propolisului
- Proprietăţile terapeutice ale propolisului
- Apilarnilul
- Producerea apilarnilului în stupină
- Tehnica recoltării apilarnilului
- Proprietăţile organoleptice, fizico-chimice şi caracteristicile microbiologice ale apilarnilului proaspăt recoltat
- Utilizarea apilarnilului în alimentaţia umană şi animală, în apiterapie şi în industriile farmaceutică şi cosmetică
- Veninul de albine
- Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale veninului de albine
- Posibilităţi de falsificare a veninului de albine şi depistarea lor
- Proprietăţile terapeutice ale veninului de albine
- Elemente de management apicol
- Înfiinţarea unei exploataţii apicole
- Mărimea şi clasificarea exploataţiilor apicole
- Amplasarea stupinei
- Aşezarea şi orientarea stupilor
- Rentabilitatea exploataţiilor apicole
- Evidenţa în apicultură
- Numerotarea stupilor
- Metodica efectuării notărilor în fişe şi formulare
- Calendarul lucrărilor apicole în stupină pe parcursul unui an apicol
- Unele aspecte ale legislaţiei de ramură
- Legea apiculturii
- Regulamentul privind organizarea stupăritului pastoral în România
- Programul de acţiune privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor
- Ordinul privind unele măsuri pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicaţiilor cu pesticide
- Normele sanitar veterinare privind certificarea sănătăţii pentru importul din ţări terţe de faguri sau stupi de albine, mătci şi albine lucrătoare
- Bibliografie