Descriere

Autor: Stefan Lazar si Costel Octavian Vornicu

Editura: Alfa

An aparitie: 2007

Pagini: 656

Format: 17x24 cm

Scurta descriere :

Apicultura, ca ramură a zootehniei studiază biologia şi tehnologia creşterii şi exploatării albinelor în scopul obţinerii produselor apicole şi polenizării plantelor entomofile.

Faţă de posibilităţile de care dispune România, efectivul de stupi de albine şi producţia apicolă ar putea creşte substanţial, mai ales că această ramură nu necesită investiţii mari, iar Legea Apiculturii oferă facilităţi însemnate apicultorilor.

Conform documentelor istorice, în sec. al XIII-lea doar în Moldova şi Muntenia existau peste un milion de stupi. În 1989 în România erau 1 418 000 de stupi, iar în anul 2000 doar 614 mii, mai puţin cu 800 000 de stupi. Deci posibilităţile sunt enorme.

Una din cauzele care au dus la această situaţie a fost şi lipsa manualelor necesare calificării stuparilor.

Cartea „Apicultura“ vine tocmai în întâpinarea acestei nevoi de documentare atât a stuparilor începători cât şi a celor avansaţi, constituindu-se într-un veritabil Manual al apicultorului.

Apicultura s-a impus prin rafinamentul şi calitatea produselor sale folosite pentru hrana şi sănătatea omului, dar mai ales ca verigă importantă a lanţului trofic sol-plantă-albină-produs apicol-om. De asemenea nu trebuie neglijat rolul economic al stupăritului, albinele contribuind la mărirea producţiilor vegetale prin acţiunea de polenizare, fiind în acelaşi timp un adevărat barometru al echilibrului ecologic în natură.

În definirea rolului economic al creşterii albinelor trebuie plecat de la faptul că nectarul şi polenul florilor reprezintă resurse naturale foarte importante, care fără prezenţa albinelor s-ar pierde, neexistând nici o altă posibilitate de preluare a acestora. La aceasta trebuie adăugată valoarea produselor apicole pentru hrana şi sănătatea oamenilor, precum şi contribuţia albinelor la creşterea producţiilor agricole prin polenizare.

Mierea de albine reprezintă un aliment excelent cu mare valoare nutritivă, biologică şi energetică, uşor asimilabil, cu reale proprietăţi biostimulatoare datorită conţinutului în substanţe antibiotice naturale, fermenţi, vitamine şi elemente minerale.

Ceara de albine serveşte la confecţionarea fagurilor artificiali şi ca materie primă în industriile electrotehnică, electronică, optică, cosmetică, farmaceutică, lacurilor şi vopselelor etc.

Celelalte produse apicole: polenul, propolisul, lăptişorul de matcă, apilarnilul şi veninul de albine sunt extrem de apreciate pentru proprietăţile lor terapeutice şi biostimulatoare.

Contribuţia albinelor la creşterea producţiilor de fructe, seminţe şi legume este excepţională datorită polenizării plantelor entomofile. Valoarea sporurilor de recoltă ca urmare a polenizării plantelor cu ajutorul albinelor întrece de 10-15 ori valoarea produselor apicole obţinute. Levin afirma că polenizarea culturilor agricole de către albine, numai în S. U. A, depăşeşte valoarea de 10 miliarde dolari, iar valoarea totală a culturilor şi a mărfurilor la care albinele contribuie prin polenizare, se ridică la impresionanta sumă de peste 19 miliarde de dolari.

Din punct de vedere ecologic albinele sunt considerate resurse biologice de importanţă vitală. Ca urmare a polenizării, albinele deţin un rol esenţial în perpetuarea şi supravieţuirea a numeroase specii vegetale de pe suprafaţa Pământului. Pimentel afirma că circa 20 000 de specii de plante depind de albine pentru polenizare. Dispariţia din ecosistem a atâtor specii fără polenizarea cu ajutorul albinelor ar constitui o pierdere enormă pentru mediul înconjurător. Datorită efectului în cascadă dat de polenizarea plantelor, se apreciază că aproximativ 10% din producţiile de lapte şi carne obţinute în lume depind într-un anumit fel de activitatea albinelor, bovinele şi ovinele transformând materia vegetală obţinută în urma polenizării de către albine.

Din aceste motive, albina este considerată a fi unul din cei mai importanţi senzori ai poluării mediului, fiind situată pe locul IV într-o clasificare făcută de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin care omul este avertizat în vederea luării unor măsuri pentru evitarea degradării naturii. Albinele reprezintă, în acest fel, un adevărat barometru al gradului de stabilitate ecologică.

Nu trebuie neglijat nici rolul social al albinelor reprezentat de valoarea alimentară, energizantă şi terapeutică a produselor apicole, precum şi asigurarea de locuri de muncă direct sau indirect, în amonte sau în aval de apicultura. Multe ramuri ale agriculturii nu pot exista fără albine, motiv pentru care apicultura ca îndeletnicire nu trebuie privită numai prin avantajele materiale ale apicultorului ci şi prin avantajele socializate pe care albinele le aduc economiei naţionale.

Din cuprins:

Prefaţă
Importanţa economică, ecologică şi socială a creşterii albinelor

Istoricul apiculturii
Apicultura pe teritoriul ţării noastre

Biologia albinei

Încadrarea sistematică a albinelor

Genul Apis

Apis dorsata
Apis florea
Apis cerana
Apis mellifera

Expansibilitatea geologică şi geografică a speciei Apis mellifera
Expansibilitatea biologică
Însuşiri morfologice şi productive ale principalelor rase ale speciei Apis mellifera

Genurile melipona şi trigona.
Genul bombus

Albina individ şi colonie

Indivizii coloniei de albine.

Matca
Trântorii
Albinele lucrătoare

Morfologia şi fiziologia albinei

Tegumentul
Capul albinei.

Antenele
Ochii simpli (ocelii)
Ochii compuşi
Aparatul bucal

Toracele albinei

Picioarele
Aripile

Abdomenul albinei
Morfologia internă a albinei

Sistemul muscular
Aparatul digestiv
Aparatul excretor
Sistemul glandular
Sistemul circulator
Aparatul respirator
Aparatul reproducător
Sistemul nervos
Sistemul neuroendocrin
Organul de apărare

Bioecologia coloniei de albine

Activitatea albinelor în cuib

Construirea fagurilor
Climatizarea cuibului
Curăţirea celulelor şi a cuibului
Hrănirea larvelor şi mătcilor
Primirea nectarului şi transformarea acestuia în miere
Îndesarea polenului în celule
Zborurile de orientare
Apărarea cuibului

Activitatea albinelor în afara cuibului

Aprovizionarea cuibului cu apă
Culesul de nectar şi polen

Diviziunea muncii la albine

Hrana şi relaţiile de nutriţie între albine

Hrana albinelor

Apa
Nectarul
Polenul

Relaţiile de nutriţie la albine

Relaţiile de nutriţie între albinele lucrătoare
Relaţiile de nutriţie între matcă şi albinele lucrătoare
Relaţiile de nutriţie între trântori şi albinele lucrătoare

Rolul feromonilor în viaţa coloniei de albine
Rolul organelor de simţ în relaţiile albinelor cu mediul înconjurător

Simţul mirosului
Simţul văzului
Simţul gustului
Simţul tactil
Perceperea şi emiterea sunetelor
Perceperea timpului
Perceperea temperaturii şi umidităţii
Perceperea câmpului magnetic terestru

Comunicarea între albine

Comunicarea tactilă
Comunicarea olfactivă
Comunicarea gestuală sau „dansul albinelor“

Dansul mobilizator circular
Dansul mobilizator balansat
Dansul de desprindere

Biocâmpul şi telepatia

Reproducţia la albine

Gametogeneza

Spermatogeneza
Ovogeneza

Împerecherea mătcii
Fecundaţia
Metamorfoza

Dezvoltarea embrionară
Dezvoltarea postembrionară

Dinamica sezonieră a familiei de albine

Perioada de creştere a albinelor de iernare
Perioada repausului de iarnă
Perioada înlocuirii albinelor de iarnă
Creşterea familiilor
Perioada înmulţirii naturale
Perioada culesului

Utilajele apicole

Utilaje pentru adăpostirea familiilor de albine (stupii)

Stupul orizontal
Stupul multietajat
Stupul vertical cu un corp şi magazine R. A. -1001
Stupul vertical

Utilaje apicole pentru executarea lucrărilor curente în stupină

Echipamentul de protecţie
Afumătorul
Dalta apicolă
Peria apicolă
Lada pentru transportul fagurilor
Scaunul apicol

Utilaje pentru însârmarea ramelor şi fixarea fagurilor artificiali

Şablonul
Perforatorul
Dispozitivul pentru însârmarea ramelor
Planşeta calapod
Pintenul apicol
Tăvălugul apicol
Creionul apicol

Utilaje pentru extracţia şi condiţionarea mierii

Cuţitul pentru descăpăcirea fagurilor
Furculiţele de descăpăcit
Tava pentru descăpăcirea fagurilor
Masa de descăpăcit fagurii
Descăpăcitoare mecanice
Extractoare pentru miere
Site pentru strecurarea mierii
Maturatorul
Instalaţia de condiţionare şi îmbuteliere a mierii

Utilaje pentru colectarea şi condiţionarea polenului

Colectorul de polen pentru urdiniş
Colectorul de polen sub capacul stupului
Colectorul de polen pentru fundul stupului
Uscătorul de polen

Utilaje pentru extragerea şi prelucrarea cerii

Topitorul solar
Topitorul de ceară cu aburi
Presa pentru stors ceara

Utilaje pentru creşterea şi transportul mătcilor

Şabloane pentru confecţionarea botcilor artificiale
Dopurile de creştere
Şipca de creştere (leaţ de creştere)
Ramele de creştere
Spatula de transvazare
Izolatorul pentru matcă
Colivia de eclozionare tip Zander
Alte tipuri de colivii
Nucleele de împerechere

Utilaje pentru recoltarea lăptişorului de matcă
Utilaje pentru recoltarea propolisului
Utilaj pentru recoltarea veninului de albine
Utilaje specifice producţiei de apilarnil
Utilaje apicole diverse

Gratia pentru urdiniş
Gratia despărţitoare (Hanemann)
Adăpătorul
Cântarul de control
Hrănitoare de diferite tipuri şi capacităţi
Arzătorul pentru sulf
Cabana apicolă

Protecţia muncii în apicultura şi tehnica examinării familiilor de albine

Măsuri de protecţia muncii.
Tehnica examinării familiilor de albine

Tehnologii de întreţinere şi exploatare a familiilor de albine

Tehnologia hrănirii artificiale a albinelor

Hrănirile de completare
Hrănirile de stimulare
Hrănirile de dresaj
Hrănirile medicamentoase
Reţete de hrănire în practica apicolă
Manifestarea furtişagului la albine. Tehnici de prevenire şi combatere

Manifestarea furtişagului
Prevenirea furtişagului
Combaterea furtişagului

Tehnologia întreţinerii şi exploatării familiilor de albine în perioadele de toamnă şi iarnă

Revizia de toamnă şi pregătirea familiilor de albine pentru iernare.

Măsuri pentru obţinerea unor familii puternice la intrarea în iarnă
Asigurarea proviziilor de hrană pentru perioada iernării
Organizarea cuibului şi aranjarea proviziilor de hrană pentru a fi accesibile ghemului de iernare
Asigurarea temperaturii şi umidităţii

Întreţinerea familiilor în timpul iernii

Controlul auditiv al familiilor de albine
Examinarea resturilor de pe fundul stupului.
Remedierea situaţiilor anormale constatate în familiile de albine pe timpul iernii

Iernarea mătcilor de rezervă

Iernarea mătcilor de rezervă în nuclee
Iernarea mătcilor de rezervă în afara ghemului

Însârmarea ramelor şi fixarea fagurilor artificiali

Tehnologia întreţinerii şi exploatării familiilor de albine în perioada de primăvară

Zborul de curăţire
Controlul sumar de primăvară
Controlul general de primăvară
Remedierea situaţiilor anormale constatate cu ocazia controlului de primăvară

Remedierea familiilor orfane
Remedierea familiilor bezmetice
Remedierea familiilor slabe
Remedierea lipsei de hrană

Îngrijirea familiilor de albine în vederea dezvoltării pentru valorificarea culesului principal de la salcâm

Hrănirea stimulativă
Lărgirea cuiburilor

Tehnologia întreţinerii şi exploatării familiilor de albine în perioada culesurilor

Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii

Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii în stupii orizontali
Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii în stupii multietajaţi
Asigurarea spaţiului pentru depozitarea mierii în stupii verticali cu un corp şi magazine

Procedee de întreţinere a familiilor de albine în perioada culesurilor pentru obţinerea unor producţii ridicate de miere

Formarea şi utilizarea familiilor ajutătoare
Procedeul unificării familiilor de albine pe timpul culesului
Procedeul trecerii mai rapide la activitatea de culegătoare a albinelor
Metoda Layens
Obţinerea unor producţii ridicate de miere prin stupăritul pastoral

Intensificarea dezvoltării familiilor de albine după culesul principal de la salcâm în vederea valorificării celorlalte culesuri

Măsuri pentru dezvoltarea familiilor de albine
Măsuri pentru prevenirea roirii naturale

Producerea mierii în secţiuni

Tehnologia înmulţirii familiilor albine

Roirea naturală
Roirea artificială

Roirea prin stolonare
Roirea prin divizare
Roirea artificială prin mutare simplă
Metoda familiilor perechi sau a roiului culegător
Roirea prin metoda evantai
Metoda nucleelor
Metoda roiului pachet

Ameliorarea genetică a familiilor de albine

Particularităţile ereditare şi variabilitatea albinei melifere

Poliandria
Partenogeneza
Polialelia în determinarea sexelor
Existenţa mutaţiilor şi particularităţile de transmitere a acestora în descendenţă
Determinismul sexelor şi diferenţierea castelor

Ameliorarea albinelor

Selecţia la albine

Criteriile de selecţie
Metodele de selecţie utilizate în apicultură

Încrucişarea.
Ameliorarea albinelor în populaţii închise

Creşterea reproducătorilor

Creşterea trântorilor
Creşterea mătcilor

Creşterea mătcilor în condiţii gospodăreşti
Creşterea mătcilor în condiţii intensive

Pregătirea botcilor artificiale
Pregătirea familiilor materne
Transvazarea larvelor
Pregătirea familiilor starter (pornitoare)
Pregătirea familiilor crescătoare (finisoare)
Marcarea mătcilor
Împerecherea mătcilor

Consideraţii privind introducerea mătcii în familia de albine

Influenţa condiţiilor de mediu
Starea familiei de albine
Starea mătcii
Metode pentru introducerea mătcii

Menţinerea sănătăţii familiilor de albine

Măsuri organizatorice
Măsuri de ordin biologic
Măsuri de igienă
Măsuri de ordin curativ

Bacteriozele

Loca europeană
Loca americană
Septicemia
Paratifoza (Salmoneloza)

Viroze

Puietul saciform (puietul în sac)
Boala neagră
Paralizia albinelor

Micoze

Ascosferoza (puietul văros)
Aspergiloza (puietul pietrificat)
Melanoza

Parazitoze

Varrooza
Nosemoza
Amibioza
Acarapioza
Brauloza
Senotainioza
Triungulinoza

Bolile necontagioase

Puietul răcit
Diareea albinelor
Intoxicaţiile albinelor

Dăunătorii albinelor

Găselniţa sau molia cerii
Fluturele cap de mort (Acherontia atropos)
Viespile
Lupul albinelor (Philanthus triangulum)
Furnicile
Păsările
Broaştele şi şopârlele
Unele mamifere
Unele plante

Resursele melifere

Secreţia de nectar

Influenţa factorilor legaţi de plantă asupra secreţiei de nectar
Influenţa factorilor legaţi de sol asupra secreţiei de nectar
Influenţa condiţiilor meteorologice asupra secreţiei de nectar

Polenul ca sursă de hrană
Clasificarea şi prezentarea resurselor melifere

Arbori şi arbuşti forestieri de interes apicol
Pomi şi arbuşti fructiferi
Plante agricole cultivate
Plante furajere cultivate
Culturi legumicole
Culturi de plante medicinale şi aromatice
Plante melifere tipice
Plante melifere din flora spontană
Mana ca sursă meliferă

Factorii care influenţează producţia de mană
Insectele producătoare de mană

Prognoza producţiei nectarifere
Prognoza producţiei de mană
Zonele bioapicole şi tipurile de cules în România
Balanţa meliferă

Estimarea bazei melifere

Identificarea speciilor melifere
Stabilirea suprafeţelor ocupate de plantele melifere
Determinarea capacităţii nectarifere a plantelor
Stabilirea producţiei potenţiale de miere a resurselor din raza economică de zbor

Calculul numărului familiilor de albine
Valorificarea superioară a resurselor melifere prin stupăritul pastoral
Posibilităţile de valorificare superioară a resurselor melifere

Contribuţia apiculturii la creşterea producţiilor agricole şi la păstrarea echilibrului ecologic. Polenizarea cu ajutorul albinelor.

Tehnica polenizării pomilor şi arbuştilor fructiferi
Tehnica polenizării culturilor bine cercetate de albine
Tehnica polenizării culturilor slab cercetate de albine

Protecţia albinelor ca agenţi polenizatori

Produsele apicole

Mierea

Recoltarea fagurilor de miere
Extracţia mierii
Clasificarea mierii
Caracteristicile organoleptice şi proprietăţile fizice ale mierii

Culoarea mierii
Aroma mierii
Gustul mierii
Greutatea specifică a mierii
Indicele de refracţie
Vâscozitatea mierii
Higroscopicitatea
Căldura specifică
Conductivitatea termică

Turbiditatea
Puterea de rotaţie
Fluorescenta
Conductibilitatea electrică

Compoziţia chimică a mierii

Zaharurile
Proteinele
Lipidele
Acizii organici
Sărurile minerale
Vitaminele
Enzimele

Cristalizarea şi fermentarea mierii

Cristalizarea mierii
Fermentarea mierii

Sedimentul microscopic al mierii

Granulele de polen
Indicatorii de mană
Granulele de amidon
Cristalele de săruri insolubile în apă

Condiţiile de ambalare şi depozitare ale mierii
Condiţionarea mierii

Tehnologia de condiţionare pentru mierea fluidă
Tehnologia de condiţionare pentru mierea pastă, cristalizată dirijat
Lichefierea mierii în condiţii gospodăreşti
Cristalizarea mierii în condiţii gospodăreşti

Condiţiile de calitate ale mierii de albine
Reziduurile de antibiotice, pesticide, metale grele şi nivelul de contaminare radioactivă a mierii
Metode fizico-chimice de analiză şi de depistare a adaosurilor de falsificare

Determinarea conţinutului în apă
Greutatea specifică a mierii
Determinarea conţinutului de cenuşă
Determinarea acidităţii mierii
Determinarea zahărului invertit (reacţia Elser)
Determinarea zaharozei (metoda Elser)
Determinarea indicelui diastazic
Identificarea zahărului invertit artificial
Determinarea HMF
Identificarea glucozei industriale
Identificarea falsificării prin adaos de faină de mazăre, castane, soia, scrobeală
Identificarea mierii falsificate cu amidon
Identificarea adaosului de gelatină sau clei

Mierea biologică şi principiile care stau la baza

Obţinerii acesteia
Cu privire la alegerea vetrei stupinei
Cu privire la materialul biologic
Cu privire la stupi şi celelalte utilaje apicole
Cu privire la condiţiile de hrănire a albinelor
Cu privire la prevenirea bolilor şi efectuarea tratamentelor la albine
Cu privire la practicile de management apicol

Însuşirile terapeutice ale mierii de albine

Ceara

Clasificarea cerurilor

Cerurile de origine minerală
Cerurile de origine vegetală
Ceara de origine animală

Pregătirea materiei prime şi extracţia cerii de albine
Clasificarea cerii extrase

Ceara de stupină
Ceara de boştină
Ceara extrasă cu ajutorul solvenţilor

Condiţionareea cerii extrase

Rafinarea cerii de albine
Defectele cerii de albine şi remedierea lor

Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale cerii obţinute în stupină

Culoarea cerii de albine
Structura
Mirosul cerii de albine
Gustul cerii de albine
Puritatea cerii de albine
Consistenţa de albine
Greutatea specifică
Punctul de topire
Coeficientul de duritate
Elasticitatea cerii de albine
Plasticitatea cerii de albine
Solubilitatea cerii de albine
Compoziţia chimică a cerii de albine

Metode de analiză şi de identificare a falsificărilor la ceara de albine

Adaosul de parafină
Adaosul de cerezină
Adaosul de stearină
Adaosul de colofoniu (sacâz)
Adaosul de seu
Adaosul de ceară de carnauba şi de japonia
Determinarea punctului de topire
Determinarea indicelui de duritate
Determinarea indicelui de aciditate
Determinarea indicelui de saponificare
Determinarea indicelui Buchner
Determinarea materiilor volatile

Recepţia şi păstrarea cerii de albine
Utilizarea cerii de albine în diferite domenii

Polenul

Colectarea polenului
Condiţionarea polenului
Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale polenului
Efectele terapeutice ale polenului şi păsturii

Lăptişorul de matcă

Producerea lăptişorului de matcă

Producerea lăptişorului de matcă prin orfanizarea familiilor de albine
Producerea lăptişorului de matcă în familia neorfanizată (cu matcă)

Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale lăptişorului de matcă
Posibilităţi de falsificare a lăptişorului de matcă şi depistarea lor
Proprietăţile terapeutice ale lăptişorului de matcă

Propolisul

Opinii cu privire la originea propolisului
Comportamentul de colectare a propolisului de către albine
Factorii care influenţează colectarea propolisului
Proprietăţile fizico-chimice ale propolisului
Proprietăţile terapeutice ale propolisului

Apilarnilul

Producerea apilarnilului în stupină
Tehnica recoltării apilarnilului
Proprietăţile organoleptice, fizico-chimice şi caracteristicile microbiologice ale apilarnilului proaspăt recoltat
Utilizarea apilarnilului în alimentaţia umană şi animală, în apiterapie şi în industriile farmaceutică şi cosmetică

Veninul de albine

Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale veninului de albine
Posibilităţi de falsificare a veninului de albine şi depistarea lor
Proprietăţile terapeutice ale veninului de albine

Elemente de management apicol

Înfiinţarea unei exploataţii apicole
Mărimea şi clasificarea exploataţiilor apicole
Amplasarea stupinei
Aşezarea şi orientarea stupilor
Rentabilitatea exploataţiilor apicole
Evidenţa în apicultură

Numerotarea stupilor
Metodica efectuării notărilor în fişe şi formulare

Calendarul lucrărilor apicole în stupină pe parcursul unui an apicol
Unele aspecte ale legislaţiei de ramură

Legea apiculturii
Regulamentul privind organizarea stupăritului pastoral în România
Programul de acţiune privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor
Ordinul privind unele măsuri pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicaţiilor cu pesticide
Normele sanitar veterinare privind certificarea sănătăţii pentru importul din ţări terţe de faguri sau stupi de albine, mătci şi albine lucrătoare